Note de lector

Revista ''Apostolul''

La începutul acestei veri, Ana Vîrlan s-a prezentat în faţa unui public elevat cu a doua sa carte: Durerea Somnului – poeme & eseuri, publicată în seria „Vitralii” a Editurii Crigarux, editură sub a cărei egidă a văzut lumina tiparului şi primul său volum de poeme, „Anotimpul din noi” (2003).
Cine nu o cunoaşte pe Ana Vîrlan, poate afla din nota liminară a acestei cărţi că autoarea este absolventă a Liceului Teoretic (în prezent, Colegiul Naţional) „Calistrat Hogaş” (1991) şi licenţiată a Facultăţii de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1996). Mai menţionăm: Ana Vîrlan a făcut parte din colectivul care a editat în anul 2005 monografia „La izvoarele performanţei – file din istoria sportului şcolar la Piatra Neamţ”, în calitate de coordonator de editare. Din 2006, este redactor la revista „Tradiţia Ortodoxă”.
Cartea de acum a Anei Vîrlan, structurată în două compartimente de poezie aparent diferite („Risipirea infinitului” – 16 poeme puse sub un motto inspirat: „În iubire, omul descoperă că nu-şi este sieşi de ajuns, că celălalt este măsură şi frumuseţe pentru măsura proprie…Iar gândul trudeşte către înălţimea veacului dintru-nceput, căci numai Sus se află măsura a toate…” , şi „La Terre Rouge” – patru poeme în franceză şi română) şi un al treilea cu cinci eseuri, de fapt cinci părţi ale aceluiaşi eseu ce abordează succint dar la obiect tema perfecţiunii umane, puse sub titlul „Smiral”, termen pe care autoarea ţine să-l şi explice: „o metaforă a drumului către perfecţiune”. Şi toate acestea, în mai puţin de o sută de pagini de carte.
Poemele şi prozele din volum au ca punct de plecare textul biblic pe care poetesa îl metaforizează în poezie, cu harul poetului binecuvântat dar şi cu meşteşugul însuşit la modul profesional, completând fiecare text cu explicaţii în subsolul unor pagini (precum Camil Petrescu), adevărate predici amvonale, demne de invidiat până şi de către unii dintre cei care folosesc în mod curent această formă de explicare a textelor sacre.

4
5

Ana Vîrlan, la fel ca fiecare dintre muritori, este o căutătoare asiduă a mântuirii. Ea chiar rosteşte cu „glas tare” această dorinţă („unde să caut mântuirea mea?”) şi cititorul, se pare, parcurgând această carte, va ajunge la concluzia că autoarea a găsit-o sau o mai caută încă în cuvântul scris cu meşteşug şi talent, în credinţa şi iubirea faţă de Fiul Domnului.
În prima parte a cărţii, citind poemele şi apoi notele de subsol (ordinea poate fi şi inversă), vor fi descoperite nu numai simbolurile cu care operează autoarea, ci mai ales poezia conţinută în ambele texte şi, de asemenea, trăirile Anei Vîrlan, care de cele mai multe ori sunt şi ale celui care parcurge atent fiecare pagină.
Astfel, poezia „Tablou”, o ars poetica, este o baladă închinată artistului „...cu chipul sfinţit/ sub cerul de aur topit,/Artistul cu chipu-nflorit” este, în ciuda faptului că duce cu gândul la „Mistreţul cu colţi de argint” al lui Ştefan Augustin Doinaş, un poem de o originalitate incontestabilă prin mesajul conţinut.
Aproape toate poemele Anei Vîrlan din această carte, dar mai ales cele din secţiunea a doua – „La terre Rouge” – alcătuiesc o adevărată culegere de precepte, de maxime, de ziceri demne de reţinut, deşi nu toate sunt spuse acum întâia dată. Cititorul atent nu va putea să nu constate că această carte a Anei Vîrlan pleacă de la o convingere exprimată clar în partea a treia a volumului, parte ce se află în strânsă legătură cu primele două compartimente şi care are menirea să ajute cititorul în demersul său de a descoperi sensurile, tâlcurile ascunse ale poeziei Anei Vîrlan, dacă nu a făcut acest lucru la prima lectură: „Trecerea realităţii obiective prin filtrul imaginaţiei artistului presupune traversarea căii sinuoase a descoperirii şi curgerea printr-un proces ireversibil al Cunoaşterii.”
Cele trei secţiuni, care se completează reciproc, alcătuiesc o carte în care poezia adevărată, sinceră, fie în formă fixă (rondel, sonet), în vers liber sau în proză, este prezentă peste tot şi numai aparent poate fi considerată o carte de „poeme & eseuri”.

Constantin TOMŞA


Note de lector” – Apostolul - (REVISTA CADRELOR DIDACTICE, editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare Neamţ, SERIE NOUĂ, ANUL IX, NR. 95-96, iulie – august 2007)

*Această recenzie a fost inclusă ulterior în volumul al IV-lea al seriei ''Împătimit de lectură... cărţi şi autori'', volum publicat de domnul Constantin Tomşa la Editura Conta, în anul 2008 - ISBN 978-973-88779-3-1.

 

Prima pagină

© 2007-2017 anavirlan.ro