Biografie

***

POVESTE DE VARĂ

Cândva, demult, o secetă mare a lovit lumea... Mureau oamenii de foame iar cei care se dovedeau mai puternici se şubrezeau sub imperiul căldurii din ei şi al arşiţei dinafară.
În ignoranţa şi neputinţa lor, cei puternici au hotărât să-şi ucidă bătrânii, fiindcă şi aşa...”nu foloseau la nimic” bolnavi, sâcâitori, guri în plus de hrănit...

***

POVESTE DE IARNĂ

„Ii scrie ţiganu’ lu tat’su din armată: <<Tăică, am ajuns căprar!>>
Iaca şi răspunsu’ cam mâhnit:
<<Dapă-i dară cum nu, dragu’tatii, căprar ai fost ş’acasă, căprar ai rămas ş-acolo...>>

***

DE DRAGOSTE, DE DOR, DE JALE...

 

Foaie verde trei granate,/ De străin ce sunt, măi frate,/ Nici focu’n vatră nu-mi arde,/ Eu mă plec ca să-l aprind,/ Lacrămile curg şi-l sting,/ Scot năframa să le şterg,/ Ele-şi fac pârâu şi trec,/ Staţi lacrimi, nu mai curgeţi,/ Că obrazu’ îmi frigeţi,/ Şi mi-i milă de obraz,/ Că rămâne fript şi ars...

Breviar

M-am născut la Piatra Neamț în dimineața zilei de miercuri, 19 iulie 1972 (h. 8.35, cum a notat tatăl meu pe certificatul de naştere), exact la 9 luni de la nunta iubiților mei părinți,  Constantin şi Elena.
După calendarul iulian, la 6 iulie (19, stil nou) sunt sărbătoriți Sfântul Sisoe cel Mare şi Sfânta Muceniță Lucia.
În Patericul Egiptean, Sfântul Sisoe e la loc de cinste, nu numai pentru exemplul de curată viață pustnicească ci şi pentru apoftegmele sale (maxime, sentințe, vorbe pline de înțelepciune duhovnicească).
Îi mulțumesc Bunului Dumnezeu că a hotărât această zi pentru naşterea mea pe pământ.

1973-1979 - Mi-au rămas din această perioadă vii în amintire zilele petrecute alături de fratele meu, Constantin, în Davidenii Neamțului, la bunicii materni, într-o epocă în care părinții nu aveau răgazul să ne vadă decât... duminicile.
Îmi amintesc de: teatrul radiofonic de luni seara, de dedicațiile muzicale de la radio Iaşi, de poveştile şi poeziile bunicii Elena (izvor inepuizabil de frumusețe şi înțelepciune populară), de cireşul cu scrânciob de la poartă, de cursele de la orele 5 (plecările/ revenirile bunicului la şi de la lucru, din oraş), de via cu struguri roz, de părul sântilesc din fața bucătăriei, de vecinele care veneau pe la bunica, de războiul de țesut şi cuverturile în...”n” foi şi iţe, de surorile mamei, eleve şi mai apoi studente, care veneau în vacanță, de cuptorul plin cu pâine şi cozonac de câteva ori bune pe an, de înmormântările şi nunțile din sat, de livada, pârâul, lutăria şi de fântâna (bătrână azi) adâncă de 28 de metri... (continuare)